După aproape un an de zile, astăzi mă mut în casă nouă.
Vă mulţumesc!
marţi, iulie 29
Noua adresă a blogului Politică fără principii de Diana Tuşa
După aproape un an de zile, astăzi mă mut în casă nouă.
duminică, iulie 27
I walk the line
De ziua mea am primit un memory-stick. Spre ruşinea mea, de abia astăzi am avut timp să văd ce conţine.
2 filme.
Primul, All The King's Man, ştiu de ce îmi era dedicat. Sunt convinsă că prietenii mei, până şi cei apolitici, au pus ştampila pe orice pătrăţel în care apărea PNL.
Cel de-al doilea filmuleţ a fost într-adevăr special. Un colaj de poze, realizat excelent. Cu mine, cu prietenii mei cei mai buni, cu Dino.
Cea mai frumoasă surpriză! Iar peste toate, o melodie superbă. Îi mulţumesc autorului pe această cale, iar pe voi vă las să o ascultaţi. Merită!
2 filme.
Primul, All The King's Man, ştiu de ce îmi era dedicat. Sunt convinsă că prietenii mei, până şi cei apolitici, au pus ştampila pe orice pătrăţel în care apărea PNL.
Cel de-al doilea filmuleţ a fost într-adevăr special. Un colaj de poze, realizat excelent. Cu mine, cu prietenii mei cei mai buni, cu Dino.
Cea mai frumoasă surpriză! Iar peste toate, o melodie superbă. Îi mulţumesc autorului pe această cale, iar pe voi vă las să o ascultaţi. Merită!
sâmbătă, iulie 26
Un slogan pentru Diana Tuşa
Trăgeţi-mă de urechi! Am lipsit destul de mult în ultima perioadă. Sau cum îmi spunea ieri un bun prieten Diana, nu crezi că ar trebui să se termine vacanţa de pe blog ?
De fapt nu a fost nici o vacanţă, ci doar foarte multă muncă. Viaţa de candidat nu e uşoară, mai ales într-un judeţ în care partidul tău nu stă pe roze.
Revenind la blog, în această seară, citind comentariile postate, am avut prima surpriză cu adevărat plăcută:
Dacă tot m-am înscris la cuvânt, lansez un concurs pentru crearea unui slogan pentru Diana, care să-i folosească la alegerile din toamnă! Dă şi ea o bere, cred!
O idee excelentă! Îi mulţumesc lui Zemphy şi îi promit solemn că dau berea. Şi, pentru că tot veni vorba, pun la bătaie o navetă de bere pentru cel mai tare slogan.
Să vă văd cât de buni sunteţi!
De fapt nu a fost nici o vacanţă, ci doar foarte multă muncă. Viaţa de candidat nu e uşoară, mai ales într-un judeţ în care partidul tău nu stă pe roze.
Revenind la blog, în această seară, citind comentariile postate, am avut prima surpriză cu adevărat plăcută:
Dacă tot m-am înscris la cuvânt, lansez un concurs pentru crearea unui slogan pentru Diana, care să-i folosească la alegerile din toamnă! Dă şi ea o bere, cred!
O idee excelentă! Îi mulţumesc lui Zemphy şi îi promit solemn că dau berea. Şi, pentru că tot veni vorba, pun la bătaie o navetă de bere pentru cel mai tare slogan.
Să vă văd cât de buni sunteţi!
luni, iulie 21
Au surzit românii?
În căutare de linişte şi de o oază de relaxare, la sfârşitul săptămânii trecute am ajuns în 2 Mai, iar mai apoi în Vamă.
Week-end-ul petrecut în Mamaia, la începutut lunii, mi-a ajuns pentru tot anul! Două ore petrecute sâmbătă seara în maşină, încercând să ajung de la plajă la hotel. Servicii de proastă calitate şi scoruri nejustificate. Ifose de prost gust, fiţele unor noname care considerând că, dacă vin la mare cu un Porsche sau cu un Ferrari, ori cu un amărât de Q7, dacă se cazează la Rex sau la Iaki, dacă semnează condica la Office sau Bamboo, devin brusc şi mai deştepţi şi mai interesanţi...
Cum spuneam, am dorit un week-end liniştit. Ei bine, probabil că l-aş fi avut în Bulgaria, în Turcia sau în Grecia. În nici un caz pe litoralul românesc!
Pe plajă în Vamă, vrei, nu vrei, asculţi muzică stereo, de la două sau mai multe terase, un amalgam de hip hop, house, jazz, Vama Veche... Bineînţeles, volumul este dat la maxim, de-ţi bubuie inima pe şezlong...
În Neptun, în speranţa unei cine liniştite cu prietenii, la un restaurant cât de cât normal, la care să nu ai nevoie de doctor după, eşti nevoit să renunţi la discuţiile din timpul mesei. Bineînţeles, şi aici sonorul este dat la maxim, la urma urmei nu-i frumos să vorbeşti cu gura plină...
Pe orice terasă, la un frappe sau la o bere, aceeaşi muzică, dată la maxim, mixată cu muzica de la terasa alăturată şi tot aşa...
Fără să vrei, ajungi să te întrebi... oare românii chiar au rămas fără auz?
Week-end-ul petrecut în Mamaia, la începutut lunii, mi-a ajuns pentru tot anul! Două ore petrecute sâmbătă seara în maşină, încercând să ajung de la plajă la hotel. Servicii de proastă calitate şi scoruri nejustificate. Ifose de prost gust, fiţele unor noname care considerând că, dacă vin la mare cu un Porsche sau cu un Ferrari, ori cu un amărât de Q7, dacă se cazează la Rex sau la Iaki, dacă semnează condica la Office sau Bamboo, devin brusc şi mai deştepţi şi mai interesanţi...
Cum spuneam, am dorit un week-end liniştit. Ei bine, probabil că l-aş fi avut în Bulgaria, în Turcia sau în Grecia. În nici un caz pe litoralul românesc!
Pe plajă în Vamă, vrei, nu vrei, asculţi muzică stereo, de la două sau mai multe terase, un amalgam de hip hop, house, jazz, Vama Veche... Bineînţeles, volumul este dat la maxim, de-ţi bubuie inima pe şezlong...
În Neptun, în speranţa unei cine liniştite cu prietenii, la un restaurant cât de cât normal, la care să nu ai nevoie de doctor după, eşti nevoit să renunţi la discuţiile din timpul mesei. Bineînţeles, şi aici sonorul este dat la maxim, la urma urmei nu-i frumos să vorbeşti cu gura plină...
Pe orice terasă, la un frappe sau la o bere, aceeaşi muzică, dată la maxim, mixată cu muzica de la terasa alăturată şi tot aşa...
Fără să vrei, ajungi să te întrebi... oare românii chiar au rămas fără auz?
luni, iulie 14
Căldură mare, mon cher!
Ultimele două săptămâni le-am petrecut mai mult pe drumuri. Brăila, Bucureşti, iar Brăila, iar Bucureşti, apoi Ştefeşti şi, din nou, Brăila, apoi iarăşi Bucureşti... De aceea am scris destul de rar.
Astăzi, având mai mult timp, m-am uitat peste declaraţiile de presă făcute în ultimele zile de reprezentanţii clasei politice româneşti. E clar, partidele au uitat de vacanţă. Sunt mai active decât în restul anului.
Brusc, uitând de Băsescu, de uninominal, de dorinţa unuia sau altuia de a ajunge prim-ministru, uitând până şi de guvernul din umbră sau de cabinetul alternativă, PSD şi PDL şi-au reamintit că există o categorie destul de mare a populaţiei, numită alegători.
Bătălia pentru voturile acestora s-a concretizat şi de această dată în promisiuni electorale după care, dacă ar fi să le dai crezare, ai spune că din noiembrie România va deveni ţara în care câinii umblă cu covrigi în coadă.
Nu contează faptul că toate promisiunile făcute nu au nici o acoperire reală, nici o legătură cu realitatea românească, nu contează stabilirea priorităţilor sau elaborarea unor strategii. Cu heirupismul ce caracterizează clasa politică românească, au trecut toţi la atac. Hai să promitem! Îi păcălim şi de această dată! Ce va urma, nu mai contează...
Peste toate acestea, meteorologii anunţă un început de săptămână fierbinte. Oare căldura are vreo legătură cu declaraţiile de presă făcute în ultimele zile de reprezentanţii clasei politice româneşti ?
Astăzi, având mai mult timp, m-am uitat peste declaraţiile de presă făcute în ultimele zile de reprezentanţii clasei politice româneşti. E clar, partidele au uitat de vacanţă. Sunt mai active decât în restul anului.
Brusc, uitând de Băsescu, de uninominal, de dorinţa unuia sau altuia de a ajunge prim-ministru, uitând până şi de guvernul din umbră sau de cabinetul alternativă, PSD şi PDL şi-au reamintit că există o categorie destul de mare a populaţiei, numită alegători.
Bătălia pentru voturile acestora s-a concretizat şi de această dată în promisiuni electorale după care, dacă ar fi să le dai crezare, ai spune că din noiembrie România va deveni ţara în care câinii umblă cu covrigi în coadă.
Nu contează faptul că toate promisiunile făcute nu au nici o acoperire reală, nici o legătură cu realitatea românească, nu contează stabilirea priorităţilor sau elaborarea unor strategii. Cu heirupismul ce caracterizează clasa politică românească, au trecut toţi la atac. Hai să promitem! Îi păcălim şi de această dată! Ce va urma, nu mai contează...
Peste toate acestea, meteorologii anunţă un început de săptămână fierbinte. Oare căldura are vreo legătură cu declaraţiile de presă făcute în ultimele zile de reprezentanţii clasei politice româneşti ?
sâmbătă, iulie 12
Diana Tuşa de la PNL Brăila
Sunt momente în viaţă când eşti nevoit să iei o decizie, să alegi o cale de urmat. În urmă cu mai bine de un an şi eu m-am aflat în faţa unei astfel de decizii. A trebuit să aleg un drum şi l-am ales: drumul Brăilei. Nu a fost simplu, nu a fost uşor.
Dar a meritat! Astăzi, Delegaţia Permanentă Teritorială a PNL Brăila şi-a ales reprezentanţii ce vor intra în cursa pentru Parlamentul României. Astăzi, colegii mei brăileni mi-au acordat votul lor de încredere.
În competiţia internă pentru Camera Deputaţilor am intrat 9 candidaţi: Dan Ionel, director al ANIF Brăila, Georgiu Coman, director al Universitaţii Ecologice Brăila, Teodorescu Constantin, secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor, Vasile Datcu, consilier judeţean, Carmen Ionescu, membru al Biroului Municipal PNL Brăila, Adrian Ritzinger, membru al Biroului Politic Judeţean al PNL Brăila, Ion Sterian, director tehnic al RAAPS, Vasile Varga, consilier municipal, precum şi subsemnata.
Am obţinut 55 de voturi, clasându-mă pe locul III, după domnii Ion Sterian şi Vasile Varga. Astfel, la finalul unui an de muncă, membrii DPT Brăila mi-au acordat susţinerea pentru a candida din partea filialei Brăila.
Mai mult decât atât, astăzi colegii mei mi-au oferit un lucru mult mai important. Pentru mine, ca om. Pentru mine, ca simplu liberal. Confirmarea unei realităţi care, în lipsă de altceva, a fost deseori contestată de către unii.
Indiferent de atacurile ce vor mai urma, un lucru este cert: Diana Tuşa nu este candidatul impus de centru, de Bucureşti, ci este doar Diana Tuşa de la PNL Brăila.
Mulţumesc şi pe această cale colegilor mei! Pentru încredere. Pentru susţinere. Pentru confirmarea eforturilor depuse.
Dar a meritat! Astăzi, Delegaţia Permanentă Teritorială a PNL Brăila şi-a ales reprezentanţii ce vor intra în cursa pentru Parlamentul României. Astăzi, colegii mei brăileni mi-au acordat votul lor de încredere.
În competiţia internă pentru Camera Deputaţilor am intrat 9 candidaţi: Dan Ionel, director al ANIF Brăila, Georgiu Coman, director al Universitaţii Ecologice Brăila, Teodorescu Constantin, secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor, Vasile Datcu, consilier judeţean, Carmen Ionescu, membru al Biroului Municipal PNL Brăila, Adrian Ritzinger, membru al Biroului Politic Judeţean al PNL Brăila, Ion Sterian, director tehnic al RAAPS, Vasile Varga, consilier municipal, precum şi subsemnata.
Am obţinut 55 de voturi, clasându-mă pe locul III, după domnii Ion Sterian şi Vasile Varga. Astfel, la finalul unui an de muncă, membrii DPT Brăila mi-au acordat susţinerea pentru a candida din partea filialei Brăila.
Mai mult decât atât, astăzi colegii mei mi-au oferit un lucru mult mai important. Pentru mine, ca om. Pentru mine, ca simplu liberal. Confirmarea unei realităţi care, în lipsă de altceva, a fost deseori contestată de către unii.
Indiferent de atacurile ce vor mai urma, un lucru este cert: Diana Tuşa nu este candidatul impus de centru, de Bucureşti, ci este doar Diana Tuşa de la PNL Brăila.
Mulţumesc şi pe această cale colegilor mei! Pentru încredere. Pentru susţinere. Pentru confirmarea eforturilor depuse.
vineri, iulie 11
S-a făcut dreptate!
Faţă de rezultatele obţinute la examenul de bacalaureat din acest an, demisia ar fi constituit singurul gest onorabil pe care l-ar fi putut face şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila, inspectorul şcolar general Liliana Tudoran.
Însă onoarea presupune responsabilitate, iar responsabilitatea presupune implicare, preocupare şi, de ce nu, curaj. Exact opusul lipsei de interes, nepăsării, laşităţii manifestate de doamna inspector general.
Mai grav este că, nici de această dată, iresponsabilitatea inspectorului general nu ar fi putut fi sancţionată în vreun fel. Doar domnia sa nu se face vinovată de nimic! Totul este doar o înscenare politică! Un raţionament perfect. Folosit în nenumărate rânduri pentru a-şi acoperi propria incompetenţă.
Numai că, de această dată, inspectorul general a uitat un lucru: dosarul aflat pe rolul instanţei de judecată. În ciuda tuturor tergiversărilor s-a ajuns şi la ziua adevărului. După aproape un an de zile, instanţa a hotărât că decizia ministerului este cea corectă.
Da, astăzi s-a făcut dreptate! Persoana responsabilă pentru falimentul învăţământului brăilean a fost, în sfârşit, demisă!
Însă onoarea presupune responsabilitate, iar responsabilitatea presupune implicare, preocupare şi, de ce nu, curaj. Exact opusul lipsei de interes, nepăsării, laşităţii manifestate de doamna inspector general.
Mai grav este că, nici de această dată, iresponsabilitatea inspectorului general nu ar fi putut fi sancţionată în vreun fel. Doar domnia sa nu se face vinovată de nimic! Totul este doar o înscenare politică! Un raţionament perfect. Folosit în nenumărate rânduri pentru a-şi acoperi propria incompetenţă.
Numai că, de această dată, inspectorul general a uitat un lucru: dosarul aflat pe rolul instanţei de judecată. În ciuda tuturor tergiversărilor s-a ajuns şi la ziua adevărului. După aproape un an de zile, instanţa a hotărât că decizia ministerului este cea corectă.
Da, astăzi s-a făcut dreptate! Persoana responsabilă pentru falimentul învăţământului brăilean a fost, în sfârşit, demisă!
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
